În anul 1945 dupa terminarea celui de-al 2-lea razboi mondial: “Asociația martorii lui Iehova” din România, prescurtat AMIR, era una singură, în anul 1948 ea a fost scoasă în afara legii.

Ulterior, unii martorii nu au acceptat noile reviste Turnuri de veghe, pe motiv că, nu corespundeau ca forma și conținut cu literatura originala primită pâna în 1948. Aceste scrieri ulterioare, sapilografiate au continuat să apară până când în acele caiete au aparut ilustrații, iar ca și continut s-au depărtat tot mai mult de conținutul de până în 1948.

În România prin anii 1968-1970 au aparut reviste noi care au schimbat total explicatiile cu „Înaltele stapâniri„ din Romani 13 și privitoare la cuvântul: religie.

Unele grupe de martori, imediat dupa caderea comunismului sau asociat și reînregistrat ca: Asociația Martorii lui Iehova din România, persoana juridica morala (A.M.I.R.), întrucât unii dintre ei care au fost membrii ai Asociatiei „Martorii lui Iehova" scoasa în afara legii în 1948 pastrând exact aceleasi principii de credința, erau în viață în februarie 1990, și astfel judecatoria Cluj-Napoca a considerat pe această ramură de martori, ca fiind continuatorii de drept al acelei ascociații din anul 1948.

Toate grupurile de martori spun că respectă Biblia, însă chiar aceste procese la tribunalele lumești indică că nici un grup dintre ei care își caută dreptatea în fața necredincioșilor, nu sunt creștini, conform cu 1 Corinteni 6:1-9, Biblia Cornilescu: “Cum! Când vreunul din voi are vreo neînţelegere cu altul, îndrăzneşte el să se judece cu el la cei nelegiuiţi, şi nu la sfinţi? Nu ştiţi că sfinţii vor judeca lumea? Şi dacă lumea va fi judecată de voi, sunteţi voi nevrednici să judecaţi lucruri de foarte mică însemnătate? Nu ştiţi că noi vom judeca pe îngeri? Cu cât mai mult lucrurile vieţii acesteia? Deci când aveţi neînţelegeri pentru lucrurile vieţii acesteia, voi puneţi judecători pe aceia pe care biserica nu-i bagă în seamă? Spre ruşinea voastră zic lucrul acesta. Astfel, nu este între voi nici măcar un singur om înţelept, care să fie în stare să judece între frate şi frate?
Dar un frate se duce la judecată cu alt frate, şi încă înaintea necredincioşilor! Chiar faptul că aveţi judecăţi între voi este un cusur pe care-l aveţi. Pentru ce nu suferiţi mai bine să fiţi nedreptăţiţi? De ce nu răbdaţi mai bine paguba? Dar voi singuri sunteţi aceia care nedreptăţiţi şi păgubiţi şi încă pe fraţi! Nu ştiţi că cei nedrepţi nu vor moşteni Împărăţia lui Dumnezeu?”